Pentru antreprenorii români, acest lucru înseamnă că deciziile de business nu mai pot fi luate doar pe baza balanței contabile de moment, ci necesită un test amănunțit de conformare înainte de orice plată.
1. Activul net devine „lacătul” pe banii firmei
Elementul central al noii reforme este activul net (calculat ca diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor societății). Acesta nu mai este doar un indicator statistic urmărit de bănci, ci un instrument legal de blocaj.
- Interdicție la restituirea împrumuturilor: Dacă activele nete ale companiei scad sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, firma nu mai are voie să restituie împrumuturile (crediteazările) primite de la asociați sau de la persoane afiliate.
- Obligația de recapitalizare: În loc să scoată bani din firmă, asociații sunt obligați prin lege să vină cu bani de acasă pentru redresarea și echilibrarea balanței financiare.
Noua ordine de distribuire a profitului
Înainte ca banii să poată fi virați în conturile personale ale asociaților sub formă de dividende, compania trebuie să bifeze obligatoriu următorii pași, în această ordine:
- Constituirea integrală a rezervei legale.
- Acoperirea tuturor pierderilor contabile din anii precedenți (pierderi reportate).
- Asigurarea că activul net rămâne peste pragul minim prevăzut de lege.
2. Restricții severe pentru dividendele interimare
Distribuirea dividendelor în timpul anului (trimestrial) devine o operațiune mult mai atent monitorizată. Multe companii foloseau împrumuturile acordate asociaților ca pe un avans de numerar până la reglarea situațiilor financiare anuale. Această portiță se închide.
Regulă nouă: Firmele care aleg să distribuie dividende interimare nu mai pot acorda împrumuturi către asociați, acționari sau entități afiliate până când nu se realizează regularizarea completă și definitivă a situațiilor financiare la sfârșitul exercițiului.
De asemenea, testul activului net se aplică și aici: dacă situațiile financiare interimare arată că activele nete au coborât sub jumătate din capitalul social, distribuirea sumelor este automat blocată.
3. Majorarea automată a capitalului social pentru SRL-uri
O altă modificare cu impact direct asupra firmelor mici și mijlocii din România vizează pragul minim al capitalului social în raport cu evoluția business-ului.
- La înființare, pragul minim pentru un SRL rămâne fixat la 500 de lei.
- Pragul de alertă: În momentul în care o firmă înregistrează o cifră de afaceri netă care depășește 400.000 de lei, apare obligația legală de a majora capitalul social la minimum 5.000 de lei.
Neconformarea cu această regulă în termenele prevăzute de lege nu aduce doar amenzi, ci poate merge până la dizolvarea societății prin hotărâre judecătorească. Capitalul social devine astfel o oglindă a puterii financiare reale a companiei.
4. Conturile bancare obligatorii și riscul de inactivitate
Fiecare companie care activează pe teritoriul României are obligația strictă de a deține un cont de plăți deschis la o instituție bancară autorizată din țară sau la Trezoreria Statului.
Lipsa unui astfel de cont sau nepunerea lui la dispoziția autorităților, alături de întârzierea depunerii bilanțului anual cu mai mult de 5 luni, atrage declararea inactivității fiscale. Consecințele acestei stări sunt extrem de dure:
- Pierderea instantanee a dreptului de deducere a TVA.
- Toate cheltuielile firmei devin nedeductibile la calculul impozitului.
- Risc major de demarare a procedurilor de dizolvare a business-ului.
Cum îți protejezi afacerea în noul context fiscal?
Sloganul noului an fiscal este clar: niciun cash-out fără analiză prealabilă. Fiecare leu retras din firmă sub formă de dividend, restituire de împrumut sau avans trebuie justificat prin calcule solide ale capitalurilor proprii.