Pentru antreprenori, 2026 aduce plafoane mai clare, termene mai scurte de conformare și, în anumite situații, garanții personale obligatorii. Cu alte cuvinte, accesul „ușor” la eșalonare dispare treptat.
Ce este important de reținut din start
- Eșalonarea simplificată se poate aplica doar până la 400.000 lei
- Pentru datorii peste acest prag, eșalonarea clasică presupune fideiusiune
- Termenele pentru plata unor obligații neincluse în eșalonare se reduc drastic
- Administratorii și asociații pot ajunge să răspundă direct pentru datoriile firmei
Cum funcționa eșalonarea datoriilor în 2025
În 2025, firmele aveau două opțiuni principale pentru gestionarea restanțelor fiscale:
- Eșalonarea clasică, reglementată de Codul de procedură fiscală – procedură mai amplă, cu analiză financiară și, de regulă, garanții;
- Eșalonarea simplificată, accesată online prin SPV, cu documentație redusă și soluționare mai rapidă.
Prin OPANAF nr. 597/2025, autoritățile au clarificat criteriile de evaluare a capacității de plată, inclusiv modul în care se analizează cash-flow-ul firmei și sustenabilitatea ratelor propuse.
Ce se schimbă în 2026 pentru eșalonarea simplificată
În 2026, eșalonarea simplificată rămâne disponibilă, dar cu limite clare și condiții suplimentare.
Plafoane de datorii acceptate
Eșalonarea simplificată se poate acorda pentru:
- persoane fizice: între 500 – 100.000 lei
- asocieri fără personalitate juridică: între 2.000 – 100.000 lei
- persoane juridice: între 5.000 – 400.000 lei (principal + accesorii)
Condiții noi pentru firme
- compania trebuie să aibă minimum 12 luni vechime
- termenele pentru plata obligațiilor care nu intră în eșalonare se reduc, în anumite cazuri, la 60 de zile (față de 180 zile anterior)
Această scurtare a termenelor crește riscul pierderii facilității dacă firma nu se conformează rapid.
Datorii peste 400.000 lei: eșalonarea vine cu garanții personale
Pentru firmele cu datorii mai mari de 400.000 lei, eșalonarea clasică rămâne singura opțiune, dar cu o schimbare majoră: introducerea contractului de fideiusiune, conform Legii nr. 239/2025, aplicabilă din 2026.
Ce înseamnă fideiusiunea
- este o garanție personală, nu una pe bunuri specifice
- administratorul sau asociatul se obligă să plătească datoria firmei dacă aceasta nu o face
- contractul de fideiusiune este titlu executoriu
- ANAF poate urmări direct patrimoniul garantului
Practic, riscul fiscal se mută parțial de la companie către persoana fizică din spatele ei.
Cum se face eșalonarea datoriilor unei firme în 2026 – pașii practici
În practică, firmele ajung la reeșalonare în două situații frecvente:
- modificarea unei eșalonări existente (includerea unor obligații noi, ajustarea graficului);
- menținerea eșalonării după pierderea temporară a facilității.
Pașii esențiali în 2026
- Analiza exactă a datoriilor (principal + accesorii) și verificarea plafonului aplicabil;
- Stingerea obligațiilor care trebuie plătite separat, înainte de depunerea cererii;
- Pregătirea documentelor financiare (cash-flow, situații de venituri, explicații privind dificultățile);
- Depunerea cererii în SPV (formular dedicat pentru simplificată sau cerere + documentație pentru clasic);
- Primirea deciziei și a graficului de plată; dacă este cazul, constituirea garanțiilor și depunerea contractului de fideiusiune;
- Respectarea strictă a condițiilor de menținere, inclusiv termenele mai scurte din 2026 (în special regula celor 60 de zile).
Concluzie: 2026 este anul disciplinei fiscale
În 2026, eșalonarea datoriilor la ANAF nu mai este o soluție „automată”, ci una care presupune responsabilitate financiară reală. Pentru firmele cu datorii mari, decizia de a solicita eșalonare trebuie cântărită atent, mai ales în contextul riscului personal pentru administratori.
O analiză corectă și o strategie fiscală bine construită pot face diferența între redresare și blocaj financiar.