Pentru antreprenori, manageri sau administratori de firme, schimbarea nu este una de detaliu, ci una care poate avea impact major asupra continuității businessului.
Ce s-a schimbat, pe scurt
Noua reglementare face parte din Legea nr. 239/2025, prin care Guvernul a înăsprit substanțial sancțiunile aplicabile muncii nedeclarate. Modificările aduse Codului muncii intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Principalele noutăți sunt:
- amenda pentru munca la negru crește de la 20.000 lei/persoană la un interval cuprins între 40.000 lei și 1.000.000 lei;
- dispare plafonul maxim de 200.000 lei aplicabil până acum;
- inspectorii de muncă vor utiliza body-cam-uri în timpul controalelor, fără a fi necesar consimțământul persoanelor verificate.
Textul legal – sancțiunea pentru munca fără contract
Formularea exactă introdusă de lege este următoarea:
„e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă cuprinsă între 40.000 lei și 1.000.000 lei”.
Cu alte cuvinte, chiar și un singur angajat fără contract poate genera o sancțiune dublă față de regimul anterior.
De ce este această modificare una majoră pentru antreprenori
Comparativ cu legislația anterioară:
- amenda minimă se dublează;
- plafonul maxim este eliminat și înlocuit cu unul de cinci ori mai mare;
- riscul financiar nu mai este unul „gestionabil”, ci unul care poate pune în pericol activitatea firmei.
Decizia vine în contextul în care autoritățile au constatat, în practică, situații cu zeci sau sute de persoane care munceau fără contract, iar sancțiunile aplicate până acum nu aveau un efect real de descurajare.
Inspectorii ITM vor purta body-cam. Ce înseamnă asta, concret
O altă noutate importantă introdusă de Legea 239/2025 este dotarea inspectorilor de muncă cu dispozitive de înregistrare audio-video.
Textul legal prevede:
„Art. 191. – (1) În scopul realizării activităților de control și de cercetare a evenimentelor, personalul din cadrul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă care ocupă funcții publice specifice, poartă înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera și au dreptul ca, pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare, activitățile desfășurate la locul de muncă controlat, fără consimțământul persoanelor vizate”.
Înregistrările vor fi păstrate minimum șase luni și pot constitui probă în cazul unor litigii sau contestații.
Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă mai puțin loc pentru interpretări și un control mult mai bine documentat.
De ce a ales Guvernul să înăsprească sancțiunile
În nota de fundamentare care a însoțit proiectul legislativ, Guvernul explică necesitatea acestor măsuri prin:
- protejarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale;
- menținerea echilibrelor fiscal-bugetare;
- combaterea unui fenomen care afectează direct drepturile fundamentale ale salariaților.
Munca nedeclarată nu înseamnă doar lipsa taxelor plătite, ci și:
- lipsa protecției sociale;
- lipsa contribuțiilor la pensie;
- lipsa dreptului la șomaj sau concedii medicale;
- riscuri sporite de securitate în muncă.
Context: ce s-a mai încercat în trecut
Ultima schimbare majoră în combaterea muncii la negru a avut loc în 2017, când:
- au fost definite mai multe forme de muncă nedeclarată;
- a fost introdusă inclusiv sancțiunea suspendării activității angajatorului.
Această sancțiune nu a fost însă aplicată niciodată, în lipsa normelor de procedură, iar ulterior pandemia a mutat atenția statului către sprijinirea mediului de afaceri. Noua lege marchează însă o schimbare clară de abordare.
Se mai poate plăti jumătate din amendă?
Da. Codul muncii păstrează și în acest context posibilitatea ca angajatorul să achite jumătate din cuantumul amenzii în termen de 48 de ore de la aplicarea sancțiunii.
Chiar și așa, vorbim despre sume care pot ajunge rapid la niveluri greu de susținut pentru majoritatea firmelor.
Ce ar trebui să facă antreprenorii, practic
În contextul noilor reguli, câteva măsuri simple pot face diferența:
- verificarea existenței contractelor individuale de muncă semnate și înregistrate înainte de începerea activității;
- atenție sporită la colaboratori, zilieri sau forme atipice de muncă;
- documentație clară și actualizată pentru fiecare persoană prezentă la locul de muncă;
- comunicare constantă cu departamentul de HR sau cu specialistul în legislația muncii.
Concluzie
Creșterea drastică a amenzilor pentru munca la negru nu mai lasă loc de „zone gri”. Pentru antreprenorii din România, conformarea nu mai este doar o recomandare, ci o necesitate critică de business. O singură decizie greșită poate genera sancțiuni care depășesc cu mult orice economie obținută prin evitarea formelor legale.